Asociatia antiparkinson

 

 

 

REVISTA LALELE ROSII NR. 3
Laleaua Roșie, un simbol internațional

 

Laleaua Rosie, simbol adoptat de toate organizațiile ce luptă cu boala Parkinson este totodată simbolul armoniei în viață sentimentală și a unei vieți fericite, provenind dintr-o floare sălbatică ce creștea în Asia Centrală. Numele ştiinţific al lalelei „Tulip” este de origine persană, venind de la termenul „tulben”, care înseamnă „turban”, ca aluzie la asemănarea cupei florale cu tradiţionalele turbane. Floarea a fost cultivată pentru prima dată în Turcia, jucând un rol foarte important în istoria acestei țării, perioada dintre anii 1718 si 1730 fiind numită „Era Lalelei”. Laleaua a devenit un stil de viață pentru turci și se oglindea în artă, folclor și în viața de zi cu zi, existând legi stricte, fiind interzisă cumpărarea sau vinderea lalelelor în afara capitalei. În secolul al XVII-lea, un faimos biolog din Viena, Carol Clusius a transportat în Vestul Europei cultivind-o în Grădina Botanică din Leiden.

În România lalelele au fost aduse tot dinTurcia la începutul stăpânirii otomane, documentele menționând cultura de lalele abia pe la 1786-1788, când au fost create primele grădini decorative, cum ar fi şi cea a palatului lui Nicolae Mavrogheni.

Laleaua este una dintre cele mai elegante flori, în trecut fiind râvnită atât pentru frumusețea cât și pentru raritatea sa. În 1637 prețul cerut pentru un bulb era de 10.000 de guildeni, sumă suficientă pentru a cumpăra „o casă mare pe cel mai elegant canal din Amsterdam”. Laleaua roşie este, de altfel, asociată cu ideea de „dragoste adevărată”, fața de semenul aflat în suferință.